Veronica Antal este prima femeie si primul laic român ce ce a fost ridicat la cinstea altarelor.
S-a nascut la data de 7 decembrie 1935, in localitatea Nisiporesti, judetul Neamt. Primul din cei 4 copii ai sotilor Gheorghe si Iova. Inca din copilarie primeste educatie religioasa, mai ales din partea bunicii. Absolva scoala primara si apoi, asa cum era obiceiul, ramane în familie pentru a o ajuta pe mama în îngrijirea casei şi la munca de la câmp. Dupa razboi urmeaza perioada regimului comunist. Preotii erau arestati si multe surori, persoane consacrate erau indepartate din manastiri. Impartaseste mamei sale dorinţa de a intra în institutul surorilor franciscane de Assisi, de la Hălăuceşti. Acestea îi îngrijeau pe copiii ramasi orfani la sfarsitul razboiului. Mama ii refuza aceasta intentie, preferand ca fiica ei sa se casatoreasca. Veronica ia totusi hotararea de a fi soră, chiar dacă nu mai exista niciun convent care ar fi putut s-o primească. Toate, atât cele catolice cât şi cele ortodoxe, au fost desfiintate de catre comunisti. Isi va construi astfel conventul său într-o cămăruţă de lângă casa parinteasca. Va face în secret vot de castitate şi se va înscrie în ordinul franciscan secular şi apoi în asociaţia Armata Neprihănitei. În chilie petrecea ore întregi în rugăciune, pentru ca Domnul să trimită mângâierea sa în închisorile pline de episcopi, preoţi, călugări şi laici. Se ruga pentru bolnavii din sat şi pentru tinerii care, lăsaţi fără Dumnezeu, se dădeau la comportamente imorale. Duminica seara, 24 august 1958, in timp ce, cu rozariul in mana se intorcea de la biserica strabatand ogoarele cu porumb, este ajunsa de un tanar care voia să-i păteze viaţa feciorelnică închinată lui Dumnezeu. La impotrivirea Veronicai, devine violent. Scoate cutitul si o injunghie de 42 de ori pe tot corpul pana cand Veronica moare. Cinic, ii aseaza apoi pe spate o cruce făcută din coceni de porumb. Asa va fi găsită dimineaţa următoare de ţărani, cu rozariul strâns în mâna dreaptă şi cu crucea pe umeri. Faima de sfinţenie de care se bucura în viaţă s-a răspândit imediat, aşa încât, în pofida piedicilor comuniste, oamenii au continuat să viziteze mormântul său şi locul martiriului. Cu viaţa şi moartea sa sfântă, Veronica Antal este un model pentru tineri. Le arată cum să trăiască cu responsabilitate şi simplitate credinţa, recunoscând valoarea castităţii dăruite de Dumnezeu, care merită de păstrata chiar cu preţul vieţii.
În 2003 a fost deschisă investigaţia diecezană la Iaşi şi în 2007 toată documentaţia referitoare la tânără a ajuns la Congregaţia Cauzelor Sfinţilor. Martiriu sau pentru credinţă a fost recunoscut de papa Francisc la 27 ianuarie 2018.
Sambata, 22 septembrie 2018, la biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Nisiporeşti, unde se afla rămăşiţele pământeşti ale Veronicai Antal, a avut loc Sfânta Liturghie a beatificării prezidată de trimisul papei Francisc, Eminenţa Sa cardinalul Giovanni Angelo Becciu, prefect al Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor. Au fost prezenţi ÎPS Miguel Maury Buendía – nunţiu apostolic în România şi Republica Moldova, PS Petru Gherghel – episcop de Iaşi, pr. Marco Tasca – ministru general al Ordinului Fraţilor Minori Conventuali, pr. Teofil Petrişor – ministru provincial, episcopi din ţară şi din străinătate, autorităţi civile şi un mare număr de credincioşi veniţi din parohiile din Moldova. Odată declarată fericită, Veronica Antal, fecioara martiră, va fi înscrisă în rândul fericiţilor şi sfinţilor Bisericii Catolice, introdusă în calendarul Bisericii locale şi sărbătorită în fiecare an la 26 august.
Veronica Antal este cel de-al şaselea român declarat fericit de către Biserica Catolică. Urmeaza pe Ieremia Valahul (1983), călugăr franciscan capucin din Moldova, mort în anul 1625, în Napoli (Italia) si fericiţii martiri din perioada prigoanei comuniste: Szilard Ignaţiu Bogdanffy (2010), episcop romano-catolic auxiliar de Satu Mare şi Oradea, mort în anul 1949, în închisoarea din Aiud; Janos Scheffler (2011), episcop romano-catolic de Satu Mare, mort în anul 1952, în închisoarea din Jilava; Monseniorul Vladimir Ghika (31 august 2013), preot diecezan, mort în anul 1954, în închisoarea din Jilava şi Anton Durcovici (17 mai 2014), episcop romano-catolic de Iaşi, mort în anul 1951, în închisoarea din Sighetu-Marmaţiei.
Fotografii de la acest eveniment pot fi comandate aici Adrian Cuba, fotograf profesionist Iasi, Episcopia Romano-Catolica Iasi, realizeaza fotografie de eveniment religios. Contact pentru colaborari.
Alte imagini de la acest eveniment, realizate de Adrian Cuba fotograf Iasi, pot fi vizualizate pe ercis si AGERPRES, Agentia Nationala de Presa.
Daca iti plac imaginile sau esti catolic, te invit sa dai LIKE & SHARE
